România se pregătește pentru un moment decisiv în istoria sa democratică, turul doi al alegerilor prezidențiale de duminică fiind văzut ca un referendum asupra direcției viitoare a țării, potrivit unei analize AFP. Alegătorii vor decide între menținerea parcursului pro-european și o potențială schimbare radicală de direcție.
Elena Lasconi, fostă jurnalistă și actuală primăriță, descrie scrutinul ca pe o „bătălie existențială” între susținătorii democrației post-1989 și cei care ar putea reorienta România spre sfera de influență rusă. În fața ei se află Călin Georgescu, un fost înalt funcționar public în vârstă de 62 de ani, care a surprins prin câștigarea primului tur.
Contextul electoral este marcat de tensiuni fără precedent, cu acuzații de interferență rusă și controverse legate de campania de pe TikTok a lui Georgescu. Documente recent desecretizate au determinat o coaliție neobișnuită între partidele pro-europene, care s-au unit pentru a susține candidatura Elenei Lasconi.
Conform stiripesurse.ro, Marius Ghincea, politolog la ETH Zurich, subliniază miza crucială a acestui scrutin: „Turul al doilea este văzut ca un referendum asupra viitoarei direcții a politicii externe a țării.” El avertizează că o eventuală victorie a lui Georgescu ar putea alinia România cu Ungaria și Slovacia în opoziția față de influența UE.
Scrutinul este monitorizat îndeaproape la Bruxelles, dar și în Republica Moldova, unde președinta Maia Sandu a făcut apel pentru „o Românie puternică, europeană și liberă”. Deși funcția prezidențială este în principal ceremonială, președintele are o influență semnificativă în politica externă și în formarea guvernului.
Această alegere vine într-un moment în care România se confruntă cu multiple provocări, de la dificultăți economice până la tensiunile generate de războiul din Ucraina vecină, într-un context în care extrema dreaptă a câștigat o treime din voturile parlamentare.