O investigație publicată de ziarul austriac Kleine Zeitung aruncă lumină asupra perioadei de zece ani în care candidatul la președinția României, Călin Georgescu, a locuit în Austria. Între anii 2011 și 2021, familia Georgescu a schimbat mai multe reședințe în regiunea Baden, începând cu Mödling, continuând cu Alland și stabilindu-se ulterior în Günselsdorf.
Investigația jurnalistică dezvăluie că Georgescu a avut o funcție onorifică în cadrul organizației „Clubul de la Roma – Centrul European de Sprijin” din Viena, încă din 2009. Siegfried Sellitsch, co-fondatorul organizației, a oferit o declarație interesantă despre conexiunile românești ale organizației: „Capitolul românesc a fost fondat la acea vreme de băieți cu ochi albaștri. Așa erau numiți foștii angajați ai Securității”, a explicat managerul de asigurări pensionar pentru APA.
Un aspect care ridică semne de întrebare este sursa veniturilor familiei Georgescu în perioada șederii în Austria. Deși au reușit să achiziționeze proprietăți în valoare de 530.000 de euro fără credite ipotecare în 2011, iar ulterior să le vândă la prețuri mai mari în 2014 și 2017, nu există informații clare despre sursele lor de venit. Ministerul de Externe de la Viena confirmă că Georgescu nu a fost niciodată acreditat ca diplomat, informează g4media.ro.
Singura activitate profesională documentată a familiei în Austria a fost cea a soției sale, Cristela-Elena Georgescu, care a deținut o licență de „practician în energie umană” între august 2019 și martie 2021, oferind servicii într-un cabinet din Schönau an der Triesting. Activitatea acesteia a fost însă afectată de restricțiile impuse în timpul pandemiei de COVID-19.
Primarul din Günselsdorf, Alfred Artmäuer, care a fost vecin cu familia Georgescu, oferă o perspectivă personală asupra candidatului: „Motivul întoarcerii sale – ne-au spus ei – a fost că nu se regăsea pe plan profesional”. Artmäuer menționează că Georgescu, care vorbea prost limba germană, nu s-a manifestat niciodată ca antisemit sau prieten al Rusiei în timpul șederii sale, deși își exprima frecvent nemulțumirea față de cheltuielile NATO în contrast cu pensiile mici din România.
Deși a ocupat și poziția de raportor special al ONU pentru efectele poluării mediului asupra drepturilor omului între 2010 și 2012, fostul expert în dezvoltare durabilă a primit pentru această activitate doar decontarea cheltuielilor de deplasare și diurnă, conform explicațiilor oferite de Manfred Nowak, fost raportor special al ONU.