PSD, PNL, USR, UDMR și reprezentanții minorităților naționale au ajuns la o înțelegere de principiu pentru a susține un candidat comun la alegerile prezidențiale. Potrivit surselor politice consultate de Libertatea, acest candidat ar putea fi fie un lider de partid susținut de coaliție, fie un independent. Ambele variante necesită compromisuri semnificative din partea tuturor formațiunilor politice implicate.
Profilul viitorului candidat pentru funcția supremă în stat ar trebui să îndeplinească mai multe criterii esențiale. Acesta trebuie să aibă studii solide, de preferat din mediul universitar, să dețină abilități bune de comunicare și să manifeste moderație în abordarea politică. De asemenea, candidatul trebuie să înțeleagă atât prioritățile partidelor tradiționale, cât și necesitatea reformării statului, având totodată sensibilitate față de problemele minorităților naționale.
Conform libertatea.ro, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a fost primul care a avansat câteva nume potențiale pentru această poziție. Printre personalitățile menționate se numără Daniel David, actualul rector al Universității Babeș-Bolyai, Daniel Funeriu, care a ocupat funcția de ministru al Educației, Toader Paleologu, fost ministru al Culturii și diplomat, precum și Crin Antonescu, care a condus PNL și Senatul României.
În urma acestor propuneri, Toader Paleologu a confirmat pe Facebook că este deschis unui dialog cu liderii coaliției, deși și-a exprimat scepticismul cu privire la capacitatea partidelor de a depăși spiritul partizan. La rândul său, Daniel David a solicitat o discuție bazată pe date sociologice și argumente raționale înainte de a se înainta cu orice candidatură.
Din zona USR și a forțelor progresiste a fost propus numele lui Nicușor Dan. Cu toate acestea, actualul primar general al Capitalei generează controverse chiar și la nivelul Bucureștiului, ceea ce ar face dificilă acceptarea sa ca variantă la nivel național. USR nu a renunțat nici la opțiunea Elena Lasconi, considerată ca având o legitimitate populară semnificativă după ce a intrat în turul doi la alegerile locale cu sprijinul unui partid relativ mic.
Pentru a ajunge la un consens privind candidatul la președinție, partidele din coaliția proeuropeană trebuie să negocieze și alte poziții-cheie. Este vorba despre funcțiile de premier, președinte al Senatului și președinte al Camerei Deputaților. În prezent, PSD insistă pentru funcția de prim-ministru, având și sprijinul UDMR în această privință. Nu este exclusă nici varianta unui premier tehnocrat, care ar putea fi numit pentru a implementa măsurile nepopulare necesare în prima parte a anului 2025.
Din tabăra liberală, sursele politice indică faptul că Ilie Bolojan a transmis că nu dorește să candideze la președinție. PNL ar putea accepta să nu dețină funcția de premier, fiind mai interesați de președinția Senatului, poziție la care ar putea aspira recent alesul senator Bolojan.
Un punct important asupra căruia s-a ajuns la consens în cadrul coaliției proeuropene este structura viitorului guvern. Deși ar urma să fie format din patru partide, noul executiv ar urma să aibă maximum 16 ministere, cu o reducere semnificativă a numărului de secretari de stat.