România tocmai a încasat o lovitură serioasă de la Comisia Europeană: plățile din PNRR au fost suspendate. Motivul? Nerealizarea jalonului 215 – cel privind „intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”.
Cu alte cuvinte, Bruxelles-ul nu mai plătește până nu ne facem temele. Iar între timp, România s-a ales cu doar 9 miliarde de euro din totalul de 28 miliarde alocate prin PNRR. Ultimii bani au intrat în toamna lui 2023. De atunci? Nimic.
Riscul e uriaș: toate șantierele deschise prin PNRR – fie că vorbim de școli, spitale, infrastructură rutieră sau digitalizare – vor trebui, cel puțin temporar, finanțate din alte surse. Adică fie din bugetul de stat (care deja se scufundă în deficit), fie prin împrumuturi de pe piață. Doar că, în loc de finanțare europeană cu dobândă de 0,4%, ne vom împrumuta cu 7-8%. Cine plătește diferența? Răspunsul e simplu: contribuabilul.
În loc ca PNRR-ul să fie „motorul reformelor” și al investițiilor moderne, România pare să-l transforme într-un plan al ratărilor succesive. Lipsa voinței politice de a tăia din cheltuielile nejustificate – începând cu pensiile speciale – riscă să blocheze un întreg mecanism de dezvoltare.
Dacă nu deblocăm rapid situația, următorul pas nu va fi o rectificare bugetară, ci o criză în toată regula. Cu șantiere închise, proiecte abandonate și o notă de plată pe care o vom resimți cu toții.