Comisia Europeană a aprobat miercuri plata către România a 1,27 miliarde de euro din cererea de plată numărul trei din Planul Național de Redresare și Reziliență, dar în același timp a suspendat 869 de milioane de euro din cauza neîndeplinirii a trei jaloane cruciale. Anunțul a fost făcut vineri de Marcel Boloș, ministrul proiectelor europene.
Cererea de plată numărul trei a inclus 37 de reforme și 17 investiții, vizând tranziția verde și digitală, transportul durabil, renovarea energetică, impozitarea și pensiile, mediul de afaceri, mobilitatea urbană, turismul și cultura, asistența medicală, reformele sociale, buna guvernanță, educația, precum și gestionarea deșeurilor de apă și a pădurilor. Cele trei jaloane neîndeplinite sunt printre cele mai importante și cu valoare ridicată.
Suma de 869 de milioane de euro va fi pierdută definitiv dacă jaloanele nu vor fi rezolvate până în 28 noiembrie 2025, termenul limită stabilit. Banii au fost suspendați din cauza modului netransparent și nebazat pe competență în care se fac numirile la șefia companiilor energetice de stat și la AMEPIP, dar și din cauza pensiilor speciale.
Primul jalon: Super-agenția companiilor de stat fără conducere
Primul jalon se referă la numirea conducerii la Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice, cunoscută drept super-agenția companiilor de stat. Pentru acest jalon a fost suspendată suma de 330 milioane de euro.
Au existat două încercări de numire a președintelui și doi vicepreședinți, ambele eșuate. O nouă procedură este în prezent în derulare la Secretariatul General al Guvernului, urmând să fie numită o comisie de selecție până pe data de 11 iunie.
Al doilea jalon: Companiile energetice cu numiri controversate
Al doilea jalon vizează numirea administratorilor la companiile din subordinea Ministerului Energiei. Pentru acest jalon a fost suspendată suma de 227 milioane de euro.
Au fost reluate procedurile la opt companii, după ce au fost revocați 43 de administratori numiți fără respectarea regulilor de transparență la Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Romgaz, Oil Terminal, Conpet, CE Oltenia, Midia Green Energy și CNCIR. Însă, după cum a anunțat Boloș, mai există companii la care nu au fost reluate procedurile: SAPE, Electrocentrale Craiova, Eurotest, Radioactiv Măgurele și Institutul de Resurse Minerale.
Al treilea jalon: Pensiile speciale rămân neschimbate
Al treilea jalon neîndeplinit se referă la pensiile speciale, suma suspendată fiind de 231 milioane euro. Legea care privește componenta de echitate pentru magistrați este trecută de dezbaterile în comisii în Senat și are două prevederi importante. Una vizează creșterea vârstei de pensionare progresiv până la 65 de ani, până în anul 2045. A doua, cea referitoare la baza de calcul pentru determinarea cuantumului pensiilor speciale a rămas, deocamdată, la 85% din veniturile nete, a explicat Boloș.
Următoarea tranșă: 5,7 miliarde de euro în joc
Guvernul negociază în prezent cu Comisia Europeană cererea de plată numărul patru, restructurată, ceea ce înseamnă creșterea numărului de jaloane de la 46 la 95. Boloș a precizat că și valoarea cererii va crește de la 2,68 miliarde euro la 5,7 miliarde euro, „dacă renegocierile cu Comisia Europeană decurg în ritmul pe care ni l-am propus”.
Cererea de plată numărul patru include reforme precum reforma fiscală, taxa pentru poluare pentru mijloacele de transport, legea energiei cu legislația secundară care trebuie aprobată până la depunerea cererii, legile justiției deja aprobate, codul urbanismului, codul silvic, reorganizarea Romsilva și strategia hidrogenului și strategia biodiversității.
Întrebat ce se va întâmpla dacă România nu va avea reforma fiscală până în luna iulie, când trebuie trimisă cererea de plată numărul patru, ministrul Marcel Boloș a avertizat că „riscăm o penalitate care este foarte consistentă pentru țara noastră”. Penalitățile sunt de minimum 660 de milioane de euro.