Guvernul României urmează să fie reorganizat, ajungând la doar 16 ministere, cel mai mic număr din perioada post-decembristă. Această restructurare presupune desființarea Ministerului Familiei și comasarea Ministerului Energiei cu cel al Economiei, reducând astfel numărul total de portofolii de la 18, câte sunt în prezent.
Această configurație guvernamentală egalează dimensiunea cabinetului condus de Mihai Răzvan Ungureanu în 2012, care a avut tot 16 ministere, dar a funcționat doar trei luni. Pentru a pune în perspectivă această schimbare, primul guvern post-comunist, condus de Petre Roman, avea 28 de miniștri și 4 vicepremieri, în timp ce ultimul guvern comunist, condus de Constantin Dăscălescu, număra 35 de miniștri, dintre care 17 erau și vicepremieri.
În context european, dimensiunea noului cabinet român se aliniază cu tendințele regionale. Germania, cu o populație de 80 de milioane de locuitori, funcționează eficient cu 15 ministere și un cancelar. Ungaria are 14 miniștri pentru 7 milioane de locuitori, în timp ce Polonia, cu o populație de 38 de milioane, are 19 ministere. Elveția reprezintă un caz aparte, cu doar 7 membri în Consiliul Federal.
De-a lungul ultimelor trei decenii, România a experimentat diverse formule guvernamentale. Cel mai stufos cabinet a fost cel condus de Adrian Năstase, cu 30 de ministere, în timp ce guvernele din perioada 1990-1996 au menținut o medie de 19-21 de miniștri. Schimbarea majoră a venit în 1996, când primul guvern de coaliție, condus de Victor Ciorbea, a introdus noi funcții ministeriale pentru a acomoda interesele partidelor din coaliție, relatează hotnews.ro.
Evoluția structurii guvernamentale reflectă transformările prin care a trecut România în perioada post-comunistă. De la ministerele specializate ale anilor ’90, precum cel al minelor sau al industriei lemnului, s-a trecut treptat la portofolii adaptate cerințelor moderne și integrării europene. Această nouă reorganizare marchează o încercare de eficientizare a aparatului guvernamental, aducându-l la dimensiuni comparabile cu cele ale țărilor europene dezvoltate.
Dimensiunea redusă a guvernului ar putea reprezenta un pas important spre eficientizarea administrației publice, însă experiența cabinetului Ungureanu arată că succesul nu depinde doar de numărul ministerelor, ci și de stabilitatea politică și capacitatea de implementare a reformelor.