Viitorul lui Toni Greblă la conducerea Autorității Electorale Permanente ar putea fi decis luna viitoare, conform declarațiilor făcute de Mihai Ghigiu, fost șef al cancelariei premierului Marcel Ciolacu și actual deputat PSD. „O să vedem după 1 februarie”, a declarat Ghigiu la Antena 3, referindu-se la posibilitatea ca actualul președinte AEP să-și păstreze funcția până la alegerile prezidențiale.
Deși Greblă a declarat pe 18 decembrie pentru Libertatea că nu intenționează să demisioneze, considerând că a organizat alegerile „impecabil”, noul Parlament are puterea de a-l schimba din funcție. Poziția sa a devenit vulnerabilă în urma controverselor legate de organizarea alegerilor prezidențiale care au fost ulterior anulate de Curtea Constituțională.
Situația este cu atât mai presantă cu cât coaliția PSD-PNL-UDMR a stabilit deja un calendar preliminar pentru noile alegeri prezidențiale din 2025, cu primul tur programat pe 23 martie și al doilea pe 6 aprilie. Cu toate acestea, aceste date nu au fost încă oficializate printr-o hotărâre de guvern, existând posibilitatea ca scrutinul să fie amânat pentru sfârșitul primăverii, relatează libertatea.ro.
Criticile la adresa lui Greblă s-au intensificat și după apariția unor fotografii de la o petrecere privată unde acesta apărea alături de persoane asociate cu AUR și anturajul lui Călin Georgescu. În apărarea sa, Greblă a minimalizat importanța acestor imagini: „A participa la tăierea unui porc acum trei ani, când nu știam că o să fie alegeri acum, nu știam cine pe cine susține, nu cred că este un eveniment”.
Mai multe organizații neguvernamentale au cerut demisia lui Greblă, considerând că asocierile sale sunt incompatibile cu poziția de președinte al Autorității Electorale Permanente. Aceste cereri vin după ce USR îl acuzase deja vara trecută de favorizarea fraudelor electorale la alegerile locale din iunie, liderul partidului, Cătălin Drulă, numindu-l „marioneta PSD-PNL”.
Toni Greblă își câștigase poziția de președinte al AEP în martie 2023, fiind votat de Parlament pentru un mandat de 8 ani, cu susținerea majorității formate atunci din PSD și PNL. Anterior numirii sale în această funcție, el ocupase poziția de prefect al Capitalei.