Alegerile prezidențiale din România au căpătat o atenție remarcabilă în presa internațională, care a surprins victoria lui Nicușor Dan ca pe o înfrângere a extremismului și un test crucial pentru stabilitatea europeană a țării noastre.
Jurnaliștii de la BBC l-au caracterizat pe Nicușor Dan drept „primarul liberal al României” și au subliniat că performanța taberei pro-europene din România a fost mai solidă decât în celelalte două țări care au participat la „Super Duminica” electorală europeană. Spre deosebire de Polonia, unde primul tur al prezidențialelor rămâne o cursă incertă, și de Portugalia, unde creșterea bruscă a extremismului de dreapta a șocat scena politică, România a oferit un semnal clar pro-european.
Publicația Politico a ales un titlu îndrăzneț: „Lacrimi pentru frații Tate și satisfacție pentru UE, după ce Dan îl învinge pe candidatul de extrema dreaptă în alegerile din România”. Referința vizează mesajul lui Tristan Tate, care a anunțat că va părăsi România din cauza victoriei „băiatului rău”.
The Guardian a acordat și el o atenție deosebită scrutinului românesc: „Cu aproape 98% din voturi numărate, primarul independent de centru al Bucureștiului, Nicușor Dan, pare să aibă un avans de necontestat în alegerile prezidențiale din România, cu 54,28% din voturi, față de 45,65% obținute de rivalul său de extremă dreapta, George Simion”. Ziarul britanic a menționat însă că George Simion nu și-a recunoscut încă înfrângerea.
Le Figaro a subliniat importanța strategică a României, descriind țara noastră ca „un membru loial al UE și un pilon esențial al NATO”, și a remarcat că alegerile „sunt privite cu atenție de comunitatea internațională”.
Controversele nu au lipsit din acoperirea internațională. Der Spiegel a amintit acuzațiile de interferență în procesul electoral, menționând că guvernul României a anunțat că alegerile „arată indicii de ingerință rusească”. În același timp, Pavel Durov, fondatorul Telegram, a susținut indirect că guvernul Franței „ne-a cerut să reducem la tăcere vocile conservatoare din România” – o afirmație pe care Ministerul francez de Externe a respins-o categoric, calificând-o drept „tactică de diversiune în fața încercărilor reale de ingerință împotriva României”.
Cotidianul italian Corriere della Sera, cel mai citit din Italia, l-a prezentat pe Nicușor Dan ca „un centrist pro-European, matematician cu doctorat de la Sorbona și un trecut marcat de activismul împotriva corupției”. Ziarul a notat: „Primarul pro-european al Bucureștiului a realizat ceea ce mulți analiști au numit un miracol: a răsturnat rezultatul primului tur, care îl dădea pe suveranistul George Simion în frunte, cu voturi duble. Și nici măcar nu a fost o cursă strânsă, așa cum se prevăzuse. La miezul nopții, când mai erau de numărat 700.000 de voturi din diaspora, Dan avea deja un avans de 898.000 de voturi, de neatins, cu aproximativ 54% din voturi”.
Agenția TASS a oferit o perspectivă asupra personalității noului președinte: „Nicușor Dan, un matematician mai puțin vorbăreț, absolvent al Sorbonei, a avut un trecut de activist împotriva dezvoltării imobiliare sălbatice și a corupției înainte de a intra în politică. Descris ca fiind calm și metodic, este adesea văzut ducându-și fiica la școală”.
Presa americană s-a concentrat pe implicațiile ideologice ale alegerilor pentru administrația Trump. The Economist a titrat: „Următorul președinte al României nu va fi până la urmă un populist MAGA. Candidatul liberal, Nicușor Dan, reușește o victorie neașteptată”. CNN a descris cursa pentru Cotroceni ca „un test decisiv pentru ascensiunea naționalismului în stil Trump în Europa”, iar The Washington Post l-a caracterizat pe George Simion drept un candidat care „a adoptat mișcarea MAGA a lui Donald Trump, căreia i-a dat o notă balcanică”.